DECALOGUL PROFESORULUI

DECALOGUL  PROFESORULUI  

1.     Să fi  interesat  de  elev  şi  de  problemele  lui !

2.     Să cunoşti  căile  pe  care se dobândesc cunoştinţele : calea  cea  mai  sigură  de  a  învăţa  este  să  descoperi  singur !

3.     Străduieşte-te  să citeşti  pe  feţele  elevilor, încearcă  să  le  ghiceşti  anticipările  şi  dificultăţile, pune-te  în  locul  lor !

4.      Transmite-le nu  numai  informaţiile, ci  şi atitudini,  obişnuinţa  muncii  metodice,  ajută-i să  ştie  nu  “ce  să  înveţe” , ci  “cum  să  înveţe” !

5.   Fă-i  să  ghicească , să  descopere   !

6.    Fă-i să  înveţe  să  demonstreze  !

7.    Fii   atent  la  acele  trăsături  ale  problemei  de  azi  care  ar  putea  fi  utile  în  rezolvarea  problemei  de  mâine !

8.    Creează mediul propice învăţării!

9.    Nu  dezvălui  dintr-o  dată  tot  secretul. Lasă-i  pe  elevi  să ghicească  înainte  de  a  li-l spune !

10.   Determină-i  pe  elevi  să  descopere  cât  mai  mult  posibil !

11.    Stimulează-le   motivaţia  pentru  învăţare!

12.    Foloseşte cât mai multe întăriri pozitive (recompense)!

13. Oferă-i sarcini de lucru care să-i asigure succesul!

14. Oferă-i posibilitatea de a se auto-evalua!

15. Acordă elevului şansa de a-şi stabili singur obiectivele de

învăţare!

FISA DE LUCRU

FISA de evaluare - Numerele de la 0 la 100


 1.Ordoneaza crescator si apoi descrescator numerele: 4, 23, 38, 2, 42, 66, 21, 60. ..................................... .....................................
 2. Scrie vecinii numerelor: ___ 13 ___ ; ___24___ ; ___40___ ; ___ 71 ___ ; ___ 7___ ;

 3. Descompune în zeci si unitati numerele: 45=_______5______ 24=______________ 91=_______________ 12=_____________ 70=______________ 16=_______________

 4. Pune semnele potrivite: < ; > ; = . 38__42; 19__19; 23__32; 18___8; 61___68.

 5. Calculeaza: 32+ 5= 88- 8= 43+16= 57-52= 6+ 61= 79-70= 96-90= 78-25= 27+72= 78- 6= 7+23= 89- 9=

 6. Adauga numarul 12 la diferenta numerelor 58 si 26. .................................. .................................




. 7. In clasa I B au fost 12 fete si 13 baieti. 2 baieti s-au mutat la alta scoala. Câti copii au ramas în clasa I B Rezolvare: ..................................... ..................................... ..................................... ..................................... ..................................... Raspuns:

Test de competente generale

FISA DE EVALUARE

Fisa de evaluare a activităţii didactice în cadrul inspecţiilor curente (conform OM nr. 5720 din 20. X. 2009) A. Proiectarea lecţiei 10% •


 Documentare stiinţifică - Oportunitatea surselor bibliografice în raport cu conţinutul tratat - Aplicarea creatoare a informaţiilor în conceperea proiectului - Respectarea normelor metodologice de consemnare a bibliografiei • Definirea obiectivelor si obiectivele operaţionale - Definirea obiectivelor informative, formative si educative - Definirea obiectivelor operaţionale (de învăţare, de transfer, de exprimare) -


 Precizarea comportamentelor la nivelurile taxonomice, corelate cu conţinutul si cu posibilităţile elevilor (diferenţiat) - Precizarea condiţiilor psihologice ale învăţării si a celor materiale - Specificarea criteriilor de reusită • Corelaţia dintre obiectivele si celelalte componente ale actului didactic (conţinut, strategie, mijloace de învăţământ, forme de organizare si evaluare etc.) - Definirea obiectivelor în corelaţie cu componentele implicate în conţinutul respectiv -

Corelaţia obiective-strategie didactică-mijloace de învăţare • Corelaţia obiective-evaluare - Concordanţa dintre itemii de evaluare si obiective - Diferenţierea solicitărilor, avându-se în vedere comportamente ierarhizate, de la cunoastere, înţelegere, aplicare, la analiză, sinteză, evaluare si creativitate - Corelarea volumului si a gradului de dificultate al cerinţelor cu particularităţile psihice, de vârstă si individuale, si cu durata activităţii de rezolvare a cerinţelor -

 Corelarea conţinutului probelor de evaluare cu formele de evaluare (predictivă, formativă, sumativă) si cu scopul dominant al acestora - Valorificarea rezultatelor evaluării permanente pentru compensare sau dezvoltare, după caz B. Desfăsurarea lecţiei (activităţii) 25% • Reprezentarea conţinutului: activă, iconică, simbolică, după caz • Economia (esenţializarea) conţinutului • Gradul de structurare si organizare a materialului (schema, planul, structura logică etc.) • Puterea efectivă a conţinutului (de a genera idei noi, opinii, soluţii etc.)

 •
 Caracterul stiinţific si practic-aplicativ • Corelaţii intra- si interdisciplinare • Corelaţia conţinutului cu strategia didactică si cu tipul de interacţiune - Corelaţia dintre gradul de complexitate al conţinutului si tipul de interacţiune profesor-elev - Corelaţia dintre caracterul dominant al conţinutului (descriptiv, teoretic, experimental) si strategia didactică - Corelaţia modului de abordare logică a conţinutului (inductivă, deductivă, analogică etc.) cu strategia didactică - Legătura dintre caracterul cel mai probabil al activităţilor cognitive (reproductiv, investigativ, reproductiv-investigativ etc.) si strategia didactică - Corelaţia dintre noutatea conţinutului si tipul de interacţiune didactică C. Activizarea elevilor 25%

 • Raportul dintre durata afectată solicitării elevilor si cea afectată explicaţiilor, în funcţie de specificul conţinutului, de tipul si de varianta lecţiei, de particularităţile dezvoltării psihointelectuale etc. • Concordanţa naturii solicitărilor cu particularităţile conţinutului si ale elevilor • Raportul dintre activitatea personală a elevilor si activitatea frontală, în contextul dat • Activitatea elevilor la nivelul proximei dezvoltări D. Evaluarea permanentă 20% • Realizarea evaluării predictive (matricea conceptuală de bază) • Realizarea evaluării formative • Relaţia cerinţe-obiective • Realizarea progresului scolar (raportul dintre rezultatele obţinute de elevi la începutul si la finalul unei secvenţe de învăţare) • Preocuparea pentru motivarea notei si formarea capacităţii de autoevaluare

 • Raportul dintre conţinutul evaluării si conţinutul învăţării (cunostinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi, aptitudini, atitudini, interese etc.) • Raportul dintre notarea profesorului si norma docimologică • Relaţia dintre predare-învăţare, evaluare si (compensare) ameliorare, pe parcursul activităţii didactice E. Comportamentul 10% • Organizarea colectivului si a activităţii - Asigurarea condiţiilor psihoenergonomice pentru învăţare - Crearea climatului afectiv-emoţional - Organizarea debutului activităţii • Acţiuni logice de organizare si prelucrare a informaţiei - Planificarea, structurarea, esenţializarea, analiza, discriminarea, corelarea, asocierea, definirea, evidenţierea, explicarea, compensarea, inferenţa, demonstrarea, generalizarea, concretizarea, ilustrarea, argumentarea, sintetizarea, interpretarea etc. • Acţiuni strategice de dezvoltare - Orientarea acţiunii si gândirii elevilor - Motivarea activităţii - Lauda, dezaprobarea - Favorizarea exprimării opiniei personale - Adresarea de întrebări - Solicitarea elevilor să formuleze întrebări - Clarificarea problemelor - Acceptarea atitudinii elevilor - Valorificarea experienţei elevilor - Exemplificarea conţinutului nou, împreună cu propriile opinii - Crearea de situaţii-problemă - Propunerea verificării practice experimentale • Impunere - Formulare de directive, ordine sau comenzi - Impunerea recepţionării informaţiei, a problemelor, a căilor de rezolvare, a opiniei personale sau a unor judecăţi de valoare • Diferenţiere -


Acordare de ajutor, îndrumare diferenţiată - Diferenţierea instruirii pe grupe structurate, nestructurate - Individualizarea instruirii - Alternarea activităţii frontale, pe grupe independente • Evaluarea - Aprobarea comportamentului elevilor (stereotipă, specifică, diferenţiată, repetă răspunsul elevilor etc.) - Dezaprobarea atitudinii elevilor (stereotipă, ironică, acuzatoare, specifică, diferenţiată) - Încurajează autoaprecierea si aprecierea reciprocă a elevilor - Solicită motivarea aprecierii - Raportează aprecierea la obiective - Raportează aprecierea la posibilităţile fiecărui elev si la rezultatele anterioare - Raportează aprecierea la rezultatele celorlalţi elevi • Crearea climatului afectiv-emoţional - Stimulează interesul pentru cunoastere -

Favorizează satisfacerea reusitei fiecărui elev - Creează un climat de dialog autentic, de cooperare, de acţiune în grup etc. - Încurajează manifestarea independenţei, originalităţii, gândirii nonconformiste, creatoare - Laudă, evideniază, recunoaste meritele - Valorifică ceea ce este pozitiv la fiecare elev - Manifestă afecţiune faţă de elevi si faţă de obiectul de învăţământ - Comunică semantic si ectosemantic - Manifestă simţul echilibrului si al umorului -

 Creează un climat nefavorabil - Respinge manifestarea autonomiei elevilor - Ameninţă, acuză, critică, ignoră - Pedepseste

FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ

FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ – model Unitatea şcolară (unitatea de învăţământ)...


...................................................................... Localitatea............................................................................................................................ DATE  


BIOGRAFICE 1. Date personale: Numele şi prenumele............................................................................................... Clasa la care învaţă elevul........................Profilul.................................................... Data naşterii: anul..................luna................ziua.................................................... Domiciliul.................................................................................................................


 2. Date familiale (date despre familia elevului):

• Tipul de familie:  Organizată  Dezorganizată  Educogenă  Needucogenă • Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori,

 • Atmosfera şi climatul familial educativ:  Raporturi armonioase, de înţelegere între elevi şi părinţi;  Raporturi punctate de conlicte mici şi trecătoare;  Dezacorduri puternice în relaţiile din familie, conflicte frecvente; 

 Conflicte intrafamiliale puternice şi deosebit de frecvente (familie destrămată sau pe cale de destrămare). • Condiţii de viaţă (familială) şi de muncă ale elevului:  Foarte precare  La limită  Acceptabile  Bune  Foarte bune •

 Condiţii materiale şi spirituale (în familie): a) Venit: .....................................................................................................................
. b) Condiţii de existenţă oferite: .................................................................................. ..................................................................................................................................

 c) Preocupări spirituale: .............................................................................................. ...................................................................................................................................

 • Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi, etc):  Reduse  Ample  Frecvente  Întâmplătoare 3. Evenimente semnificative în evoluţia elevului (până în prezent) • Dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a elevului: - Antecedente personale (dacă este cazul)/ îmbolnăviri pe parcursul şcolarităţii: .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................................................................................... -
 Starea generală de sănătate (în prezent): ................................................................... ..................................................................................................................................... - Menţiuni medicale semnificative pentru activitatea şcolară:...................................... ..................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... • Performanţe şcolare (situaţia şcolară până în prezent): - Şcoli frecventate: ...................................................................................................

Portofoliu de practica

1. Fişa de evidenţă a practicii psihopedagogice;
 2. Plan cadru de învăţământ (model);
 3. Programa şcolară a specialităţii (pentru fiecare specialitate, programa poate fi descărcată de pe site-ul MECI - www.edu.ro);
 4. Planificarea calendaristică (anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare);
 5. Fişele de asistenţă ale lecţiilor model din practica observativă, fişele de observare a derulării lecţiei şi de observare a interacţiunii;
 6. Proiectele de lecţie ale lecţiilor susţinute, însoţite de fişele de evaluare;
 7. Proiecte de lecţie reprezentative ale lecţiilor asistate;
 8. Fişa psihopedagogică a unui elev;
 9. Harta psihopedagogică a unui elev;
 10. Materialul didactic pregătit pentru activităţile instructiv-educative susţinute de către student;
 11. Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică psihopedagogică

 TEST SOCIOMETRIC Testul sociometric – indicator al relaţiilor în cadrul clasei de elevi

 Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi, investigaţi ca grupuri cu structură proprie. Aceste metode vizează investigarea naturii, configuraţiei şi intensităţii relaţiilor interpersonale din cadrul unui grup precum şi a fenomenelor care apar pe baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenţare, etc. Cercetarea sociometrică începe prin utilizarea testului sociometric. Prin intermediul utilizării acestuia se pot obţine date referitoare la relaţiile preferenţiale din cadrul grupului precum şi la stadiul concret de structurare al acestora. Iată cum arată un astfel de test: Nume şi prenume………………………… Data…………..
1. Dacă ai avea de făcut o lucrare împreună cu un coleg, pe care l-ai alege? 1..……………………………..… 2………………………………… 3..……………………………….. 2. .Dacă ai avea de făcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea să lucrezi? 1………………………………… 2………………………………… 3. …………………………………

Importanta Practicii pedagogice

Practica Pedagogică\
 I. IMPORTANŢA DERULĂRII PRACTICII PEDAGOGICE

•  Asemeni oricărei profesii, cea de cadru didactic presupune un cumul de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe specifice pe care trebuie să le deţină cei care aleg să urmeze această profesie. Toate acestea se acumulează prin parcurgerea de către studenţi a unor activităţi de pregătire teoretică şi practică, atât în domeniile specifice obiectelor de învăţământ ce urmează să fie predate, cât şi în domeniul ştiinţelor educaţiei.

 Profesionalizarea constituie procesul formării unui “ansamblu de capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe teoretice şi practice, proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” (E. Păun, apud. Gliga, L., 2002).

•  Formarea cadrelor didactice trebuie realizată atât la nivel teoretic cât şi practic. Pregătirea teoretică vizează cultura generală, de specialitate, dar şi cea psihopedagogică. Aceasta din urmă implică două laturi: Cunoştinţe de psihopedagogie, etică, sociologie; Cunoştinţe de pedagogie practică, didactică, metodică. Pregătirea cadrelor didactice din punct de vedere practic are în vedere o altă componentă a pregătirii didactice şi anume practica pedagogică. În vederea profesionalizării didactice, pregătirea practică sau practica pedagogică este o activitate de importanţă majoră. În consecinţă acestei activităţi trebuie să i se acorde o mare importanţă, ea îndeplinind rolul de „pivot al profesionalizării didactice” (Dumitru, I. Al., 2004). În ansamblul conţinuturilor care contribuie la formarea viitoarelor cadre didactice, activitatea de „practică pedagogică constituie dimensiunea centrală în care sunt antrenate toate celelalte conţinuturi teoretice precum şi toate disponibilităţile psihice ale studentului” (Franţ, A., 2002). . 
• 
  
• Pregătirea teoretică ceea ce trebuie să ştie un elev al unei şcoli, trebuie să afle de la dascălul său. Tocmai de aceea pregătirea iniţială a cadrelor didactice trebuie să deţină un loc distinct la nivelul învăţământului superior. Practica pedagogică, disciplină de bază a acestei formări iniţiale, se desfăşoară prin îmbinarea a două dimensiuni, una care vizează partea de instruire şi se materializează în practica observativă, şi alta de exerciţiu, de aplicabilitate practică care deţine cea mai mare suprafaţă în economia de timp a practicii pedagogice şi care îmbracă forma practicii operaţionale. Sunt prevăzute de asemenea un număr de ore de studiu individual care se pot realiza şi în afara insituţiei şcolare.
• 
  
•  Disciplina practica pedagogică este prevăzută în cadrul planului de învăţământ Nivelul I al Modulului Psihopedagogic, în anul III de studiu, pe perioada a două semestre, cu câte 3 ore/săptămână. 2. Activităţile de cunoaştere a şcolii în general; 3. Activităţi instructiv-educative de observaţie, desfăşurate în clasă (asistenţă); 4. Activităţi instructiv-educative practice susţinute de către studenţi (predare); 5. Alte tipuri de activităţi educaţionale (şedinţa cu părinţii, participare la comisia metodică, consiliu profesoral, consultaţii cu elevii, profesor de serviciu pe şcoală, cercuri pedagogice etc.).
• 
  
•  Obligatiile elevilor practicanti
•  1. să cunoască structura organizatorică a şcolii şi modul de funcţionare a procesului de învăţământ; 
• 2. să-şi reactualizeze cunoştinţele asimilate anterior referitor la organizarea învăţământului, organizarea metodică a lecţiei şi documentele şcolare
•  3. să asiste la lecţiile susţinute de tutori; 
•  4. să noteze observaţiile la lecţiile asistate;
•  5. să participe la autoanaliza acestor lecţii şi să realizeze notările rezultate din acest proces; 
•  6. să studieze planul de învăţământ, programa şcolară şi manualul pentru a se familiariza cu aspectele de conţinut ilustrate de acestea;
•  7. să studieze şi să multiplice proiectele didactice ale lecţiilor demonstrative în vederea întocmirii unui portofoliu de practică;
•  8. să conceapă proiectele didactice; 
•  9. să realizeze autoanaliza propriilor lecţii şi analiza celor susţinute de către colegi; 
•  10. să completeze fişa psihopedagogică pentru unul dintre elevii clasei; 
•  11. să completeze harta psihopedagogică pentru unul din elevii clasei; 
•  12. să prezinte proiectele didactice ale lecţiilor pe care le vor susţine, tutorilor şi coordonatorilor de practică din cadrul instituţiei de învăţământ superior, în timp util, pentru corectare; 
•  13. să prezinte portofoliul de practică la sfârşitul fiecărui semestru pentru notare 
•  14. să manifeste o atitudine responsabilă, pregătindu-se la modul cel mai serios pentru fiecare activitate pe care o realizează
•  15. să adopte o atitudine adecvată faţă de cadrele didactice, elevi şi personalul administrativ al şcolii

PLANIFICAREA ACTIVITATII DE PRACTICA PEDAGOGICA

PLANIFICAREA ACTIVITATII DE PRACTICA PEDAGOGICA PROGRAMA OBIECTIVELE PRACTICII PEDAGOGICE
A.
 vizează formarea unor competenţe necesare proiectării şi desfăşurării eficiente a activităţii instructiv-educative din învăţământul primar şi preşcolar: identificarea particularităţilor procesului instructiv-educativ din învăţământul primar şi preşcolar, precum şi ale şcolii în care se desfăşoară practica pedagogică; analiza documentelor curriculare şi a direcţiilor de perfecţionare a învăţământului primar şi preşcolar din perspectiva reformei curriculare; implementarea în practica educaţională a prevederilor din documentele curriculare de tip reglator (plan cadru de învăţământ, scheme orare, programele disciplinelor de învăţământ, ghiduri, ghiduri metodologice); înţelegerea finalităţilor şi a conexiunilor ce se stabilesc între principalele componente ale procesului de învăţământ din şcoli şi grădiniţe, prin valorificarea cunoştinţelor de psihologie, pedagogie, didactică; formarea şi dezvoltarea competenţelor de proiectare, realizare şi evaluare a procesului instructiv- educativ din şcoli şi grădiniţe; identificarea trăsăturilor comportamentului didactic eficient şi stimulativ din punct de vedere al dezvoltării creativităţii, comunicării şi relaţionării socio-afective

. B. TIPURI DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE PE PARCURSUL PRACTICII PEDAGOGICE: 1. Studiul documentelor ce reglementează activitatea instructiv-educativă la nivelul grădiniţei şi al şcolii, consemnarea datelor semnificative în caietul de practică pedagogică:

 a) analiza documentelor de management educaţional: planul de dezvoltare a instituţiei; planul managerial al consiliului de administraţie; regulamentul de funcţionare a instituţiei; regulamentul de ordine interioară

; b) analiza documentelor curriculare: planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi preşcolar; schemele orare; 2 programele analitice ale disciplinelor de învăţământ/activităţilor din grădiniţă; îndrumarele, ghidurile metodologice pentru aplicarea planului cadru şi a programelor

; c) analiza documentelor de proiectare a activităţii instructiv-educative din şcoli/grădiniţe: planificarea semestrială şi anuală, proiectarea pe unităţi de învăţare proiectele didactice ale lecţiilor/activităţilor demonstrative; d) analiza documentelor comisiei metodice: planificarea activităţilor metodice din şcoală/grădiniţă; materiale prezentate în comisia metodică

. 2. Asistenţa la activităţile instructiv-educative la clasă, la activităţile de formare continuă, analiza acestora, consemnarea observaţiilor în caietul de practică pedagogică: asistenţa la activităţile susţinute de cadrele didactice din şcoala/grădiniţa în care se desfăşoară practica pedagogică; asistenţa la activităţile comisiei metodice şi/sau alte activităţi de perfecţionare desfăşurate în instituţia respectivă; activităţi extraşcolare; analiza şi evaluarea activităţilor asistate pe toată perioada derulării practicii pedagogice desfăşurată pe semestrul I şi II. 3. Proiectarea şi elaborarea unor materiale necesare organizării şi desfăşurării activităţilor didactice şi educative. a) materiale legate de activitatea instructiv-educativă de la clasă proiectarea anuală, semestrială, pe unităţi de învăţare proiectele didactice ale lecţiilor/activităţilor asistate/susţinute; seturi de materiale didactice pentru lecţiile/activităţile asistate/susţinute; proiectarea şi susţinerea lecţiilor/activităţilor de probă, la clase şi discipline/categorii de activităţi de învăţare diferite; fişe de observaţie ale lecţiilor/activităţilor asistate; b) susţinerea, autoevaluarea şi evaluarea lecţiilor /activităţilor susţinute: autoevaluarea lecţiilor/activităţilor susţinute, pe baza criteriilor de evaluare; analiza şi evaluarea lecţiilor/activităţilor susţinute de colegi, pe baza bservaţiilor consemnate în fişele de asitenţă

. C. ORGANIZAREA PRACTICII PEDAGOGICE se realizează diferenţiat pe fiecare semestru de studiu, şi vizează următoarele aspecte generale: a) Practica pedagogică din semestrul I are un caracter observativ şi un caracter aplicativ

Abilitati practice clasa I

VAZA CU FLORI

 

 

 

Materiale necesare :

 

-         pahar de unică folosinţă

-         hârtie origami de culoare verde

-         hârtie creponată galbenă

-         creion

-         foarfecă

-         lipici

-         capsator

-         riglă

 

 

Mod de realizare :

 

-         se pregăteşte un pahar de unică folosinţă mai înalt de orice culoare, ar fi bine să fie alta decât cea albă

-         se ia o coală de hârtie origami de culoare verde pentru a începe să lucrăm tulpinile florilor

-         se îndoaie în jumătate pe lungimea ei

-         se ia o riglă şi un creion şi se trasează pe hârtia verde o linie pe orizontală, la 1 cm până la marginea de jos a colii îndoite pe jumătate

-         de la 1 cm în sus ( de la linia orizontală) se taie benzi din hârtia verde în poziţie verticală de 1 cm lăţime fiecare bandă de hârtie până la terminarea hârtiei

-         când s-a terminat se desface coala de hârtie

-         se trece din nou prima jumătate peste a doua jumătate de hârtie verde, dar nu până jos, ci  prima jumătate se aşază până la linia orizontală trasată cu creionul, astfel că rămâne liber acel 1 cm de coală verde( numai pe jumătatea din spate)

-         se foloseşte un capsator şi se capsează la marginea stângă şi dreaptă a colii

-         benzile verzi vor deveni curbate înspre exterior

-         se ia coala capsată şi se rotunjeste spre interior ( asemeni unui pomoci)

-         se capsează la capătul de jos al « pomociului »

-         se formează astfel un buchet

-         se aşază buchetul în paharul de plastic

-         se taie pătrate mici de hârtie creponată galbenă

-         din mijlocul pătratului se mototolesc pătratele galbene, se desfac capetele ca nişte petale

-         se pune lipici pe fiecare bandă de hârtie verde uşor curbată aşezată în paharul de plastic

-         se lipesc petalele galbene la fiecare capăt al benzilor verzi uşor ondulate

-         pentru siguranţă se capsează de pahar câteva benzi verzi

 

 

Buchetul este gata pentru a putea fi oferit celor dragi.

 

Spor la muncă!

Proiect de lectie

PROIECT DE LECŢIE
 Data: 6 februarie 2013 Clasa: I. D

 Obiectul: Limba şi literatura română Subiectul: Să aranjăm masa! (ora a III-a) Obiective instructiv-educative:

Obiective fundamentale
O1: -îmbogăţirea vocabularului activ al elevilor, cunoaşterea unui număr cât mai mare de cuvinte uzuale din vocabularul limbii române

 O2:dezvoltarea gândirii logice

 O3:dezvoltarea atenţiei

 O4:dezvoltarea vorbirii corecte, cursive Obiective de referinţă

: O5: sfârşitul orei copiii vor fi capabili să întrebuinţeze în structuri gramaticale cuvintele noi învăţate

, O6:să folosească corect structurile gramaticale: -Poftă bună! -Mulţumesc pentru masă! -să deseneze obiectele învăţate

Tipul lecţiei: lecţie combinată

Metode şi procedee didactice: -conversaţie -explicaţie -problematizare -demonstraţie -joc didactic

 Mijloace de învăţământ: -manualul -desene -obiecte: faţă de masă, farfurie, lingură, cuţit, furculiţă, şerveţel, solniţă, polonic, coş de pâine, pahar, castron -cutia cu surpriz

 DESFĂŞURAREA OREI Momentele orei Conţinutul orei Prelucrarea metodico-didactică

1. Moment organizatoric: a) cântec b) conversaţie

 2. Verificarea cunoştinţelor: a) conversaţie b) demonstraţie c) joc didactic


 -Pregătirea clasei pentru oră -Pregătirea materialelor -Dezvoltarea vorbirii -Dezvoltarea atenţiei Să aranjăm masa! -Sintetizarea cunoştinţelor anterioare, folosirea cuvintelor în structuri -Dezvoltarea vorbirii corecte şi cursive -Clasă drepţi! Bună dimineaţa! Un băiat şi o fetiţă merg voioşi la grădiniţă, Un, doi, trei, un, doi, trei, Un, doi, un, doi, un, doi, trei. Luaţi seama bine, în picioare drepţi! Ochii toţi la mine, mâinile la piept! Unu, doi, trei, unu, doi, trei, unu, doi, trei Aşa copii! Unu, doi, trei, unu, doi, trei, unu, doi, trei Aşa copii! -Mergem, mergem...... -Am ajuns! -Unde am ajuns? -Am ajuns la şcoală. -Unde suntem acum?

 -Acum suntem în clasă. -Ce oră avem acum? -Acum avem oră de limba română. -Astăzi avem musafiri.Haideţi să-i salutăm! -Bine aţi venit! -Aţi pregătit cărţile şi caietele? -Luaţi loc! -Deschideţi cărţile! Să vedem ce-am învăţat ora trecută! -Ce este aceasta? (o solniţă) -Ce este acesta? (un polonic) -Ce este acesta? (un castron) -Ce este acesta? (un coş de pâine) -Ce este acesta? (un cuţit) -Ce este aceasta? (o lingură) - Ce este aceasta? (o furculiţă) - Ce este aceasta? (o farfurie) – două farfurii -Ce este acesta? (un pahar) – două pahare -Ce-Ce este aceasta? (o faţă de masă) -Ce este aceasta? (o masă) -Ce este acesta? (un scaun)


Joc Didatic:-Acum ne jucăm! Cutia cu surprize Vine cineva la catedră, trage un cartonaş din cutie. -... Vino! Trage, te rog! Spune o propoziţie! -Ce este aceasta? -Ce vedem aici? Moment recreativ: -Clasă drepţi! Acum ne jucăm! -Unu, doi, unu, doi, Faceţi toţi la fel ca noi! Sănătoşi, voioşi, voinici, Aşa creştem noi cei mici! -Cum se spală Nicuşor? Cu săpun la spălător. Şi cu apă: plici, plici, plici! Hai copii, veniţi aici! -Prieteni, prieteni, un, doi, trei, Toţi de-aici sunt prietenii mei. Şi tu-mi eşti prieten,(de 4 ori) Prieteni, prieteni, un, doi, trei, Toţi de-aici sunt prietenii mei. -Mâinile pe bancă! -Mâinile sub bancă! -Mâinile lângă bancă! -Mâinile la spate! -E timpul carnavalelor. Invităm musafiri, cunoştinţe şi trebuie să aranjăm frumos masa. -Vom aranja masa! Deci, aranjăm masa. -Ce facem? -Aranjăm masa. -Ce punem pe masă? (arăt) -Pe masă punem faţa de masă. -Ce punem acum? (arăt) -Acum punem farfuria. -Ce punem lângă farfurie? (arăt) -

Lângă farfurie punem şerveţelul, cuţitul, lingura şi furculiţa. -Ce punem încă pe masă? (arăt) -Pe masă punem castronul, paharul şi solniţa. -Am aranjat masa frumos. -Cum este masa? -Masa este aranjată. -Ce spunem înainte de masă? -Poftă bună! -Ce spunem după masă? -Mulţumesc pentru masă! -Aveţi pe bancă o hârtie, luaţi un creion! -Desenaţi ce vă spun eu! -Desenaţi o faţă de masă! Pe faţa-Ce este acesta? d) cântec

Test online la biologie

Test de evaluare » Free online quiz software